 |
 |
Eurohonig
utilaje apicole, materiale si consumabile pentru apicultura relatii despre comenzi la tel/fax 0244337133, 0726302860 sau 0745084486 Bucuresti Ne puteti contacta si pe email la: eurohonig.dep@gmail.com |  |
|
English  Français 
Motor de cautare in pagina eurohonig.com:
|
Oferta de produse MAGAZIN ONLINE Cumpără cărţi Mybee Feed InvertoFix Dany's BienenWohl Slideshows Diverse Lumea Apicolă Concurs foto    Politică confidențialitate Politică cookie-uri  |
INSTITUTUL
DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU
APICULTURA BUCURESTI STATIA
ZONALA APICOLA MALDARESTI VALCEA STUDII PRIVIND EFECTUL HRĂNIRII
PROTEICE DE STIMULARE A FAMILIILOR DE ALBINE ÎN CONDIŢII DE STUPINĂ 1.1. EFECTUL HRĂNIRII PROTEICE DE
STIMULARE ÎN PERIOADA DE TOAMNĂ A FAMILIILOR
DE ALBINE ÎN CONDIŢII DE STUPINĂ 1.1.1. Scopul cercetării, materialul biologic şi metoda de lucru O modalitate importantă prin care
apicultorul poate influenţa dezvoltarea familiei de albine o constituie
hrănirea suplimentară cu amestecuri proteice. Rezervele
de hrană din stup din perioada de toamnă şi iarnă
influenţează evoluţia numărului de albine în sezonul rece
şi puterea de clădire a fagurilor în timpul primăverii
următoare (Parkel şi Merill, 1957), iar stocarea unor rezerve de
polen de calitate inferioară poate determina o scădere bruscă a
populaţiei în timpul primăverii (Furgola, 1978, 1981). Pentru a avea în primăvara următoare familii
puternice care să producă o cantitate mare de miere marfă la
primele culesuri trebuie ca hrănirea proteică de stimulare să se
efectueze încă din perioada de toamnă. În această experienţă a fost studiat
efectul utilizării amestecului de substituenţi ai polenului
"APIPROT", separat sau împreună cu polenul conservat, în hrana
administrată familiilor de albine în perioada de toamnă. Au fost formate 5 loturi din care un lot martor la care
s-a administrat sirop de zahăr şi miere şi 4 loturi
experimentale în hrana cărora s-a folosit sirop + APIPROT, sirop + APIPROT
+ polen şi sirop + polen (tabelul 48). Tabelul
48
Schema
experimentală
Fiecare
lot a fost constituit din 5 familii de albine, care au fost echilibrate ca
putere biologică (număr de indivizi şi puiet de toate vârstele)
şi rezerve de hrană (miere şi păstură). De asemenea
mătcile tuturor familiilor au fost de aceeaşi vârstă şi
provenienţă. Perioada de administrare a hrănirilor proteice de
stimulare a fost de 1 – 14 septembrie, perioadă ce reprezintă
"gol de cules" atât de polen cât şi de nectar, care apare la
sfârşitul verii şi începutul toamnei, când majoritatea plantelor
melifere îşi încetează practic activitatea florală. Fiecărei familii de albine din lotul martor i s-a
adminsitrat de 5 ori câte 500 ml sirop de zahăr şi miere, din 3 în 3
zile, timp de 2 săptămâni, iar la familiile din loturile
experimentale în sirop s-a adăugat şi hrană proteică. Lotul E1 a fost hrănit cu sirop + APIPROT
10 %, lotul E2 cu sirop + APIPROT 5 % + polen 5 %, lotul E3
cu sirop + APIPROT 10 % + polen 10 %, iar lotul E4 cu sirop + polen
20 %. Obiectivele urmărite în experienţă au fost
suprafaţa de puiet exprimată prin numărul de celule căpăcite şi evoluţia
numărului de albine în perioada de toamnă. Estimarea
suprafeţei de puiet căpăcit s-a realizat pe fiecare ramă
din stupii celor 25 de familii cu ajutorul ramei Netz, efectuându-se 3
măsurători la interval de 2 săptămâni. Determinarea populaţiei de albine a famililor s-a
făcut de asemenea prin utilizarea ramei Netz (reţea în limba
germană), care are dimensiuni standard fiind împărţită în
32 de pătrate. Au fost numărate pătratele acoperite cu
albină şi s-a estimat cantitatea de albină ştiindu-se
că o ramă întreagă este acoperită de 250 g albină, 16
pătrate de 125 g etc. Albinele de pe toţi fagurii au fost totalizate
şi s-a acordat în funcţie de sezon sau ora examinării un
coeficient de plus. Determinările au fost efectuate dimineaţa devreme
şi seara când albinele culegătoare se află în stup. Toate experienţele au fost efectuate în stupina
proprie în localitatea Măldărăşti, judeţul Vâlcea. Datele înregistrate au fost prelucrate statistic
stabilindu-se influenţa utilizării diferitelor tratamente în
hrănirea proteică stimulativă a albinelor în perioada de
toamnă. 1.1.2. Rezultatele cercetării şi discuţii 1.1.2.1.Suprafaţa de puiet şi
numărul de celule căpăcite în perioada de toamnă Pentru a traversa perioada de iarnă în bune
condiţii, familia de albine are nevoie toamna de un număr suficient
de mare de indivizi, de asigurarea rezervelor în organismul acestora prin
formarea "corpului gras", de cantităţi suficiente de miere
şi polen în stup. Hrănirile stimulente proteice şi energetice au
efect direct asupra mătcii care îşi prelungeşte perioada de
ouat, ceea ce determină obţinerea unei cantităţi mai mari
de puiet şi albină tânără neuzată de cules şi mai
bine pregătită pentru intrarea în iarnă. Suprafaţa de puiet căpăcit şi
numărul de celule cu puiet căpăcite înregistrează în
sezonul de toamnă o descreştere normală, care depinde în mare
măsură de starea fiziologică a familiei de albine, de
condiţiile climatice şi în special de temperatura din zona
respectivă. Determinările au fost efectuate în lunile septembrie
– octombrie ale anului 1995. Suprafaţa de puiet şi numărul de celule
căpăcite măsurate la familiile din cele 5 loturi la prima
măsurătoare efectuată la data de 10 septembrie sunt prezentate
în tabelul 49. Suprafaţa de puiet căpăcit a fost
exprimată în dm2/familie. Lotul martor a avut o
suprafaţă de puiet de 6,963 dm2 asemănătoare ca
valoare cu a loturilor experimentale. Tabelul 49 Suprafaţa
de puiet şi numărul de celule căpăcite la 10 septembrie
Dintre loturile experimentale lotul E4 hrănit cu sirop + polen 20 %
s-a situat pe primul loc cu 7,225 dm2,
urmat de lotul E3 cu o suprafaţă de 6,988 dm2. Având în vedere mărimea suprafeţei cu puiet a
fost calculat numărul de celule cu puiet căpăcit, pe o
suprafaţă de un dm2 fiind construite 800 celule. Lotul martor a avut în medie 5572 celule
căpăcite cu puiet pe familie, iar la loturile la care s-a administrat
sirop + hrană proteică valoarea cea mai mică s-a înregistrat la
lotul E2 (sirop + APIPROT 10%) de 5390 celule. Semnificaţia statistică a diferenţelor între numărul
mediu de celule căpăcite cu puiet stabilită prin testul Student
multiplu este prezentată în tabelul 50. Pe baza datelor obţinute determinarea din 10 septembrie (după
administrarea la începutul lunii de sirop sau sirop + hrană
proteică), se constată că între lotul martor şi loturile experimentale nu s-au
înregistrat diferenţe semnificative. Intre lotul E4 hrănit
cu sirop + polen 20 % şi loturile E1 (sirop + APIPROT 10 %)
şi E2 ( sirop + APIPROT 5 % + polen 5 %), diferenţele au
fost distinct semnificative, iar între lotul E2 şi E3
diferenţa a fost semnificativă. Tabelul
50
Semnificaţia
diferenţelor între numărul mediu de celule căpăcite ale
loturilor de albine în perioada de toamnă (10 septembrie)
NS
diferenţe nesemnificative (P > 0,05) *diferenţe semnificative (P < 0,05) ** diferenţe
distinct semnificative (P < 0,01 %) La a doua măsurătoare, efectuată după
2 săptămâni, la data de 24 septembrie, diferenţele între loturi
s-au mărit ca urmare a tratamentelor aplicate (tabelul 51). Tabelul 51 Suprafaţa
de puiet şi numărul de celule căpăcite la 24 septembrie
La toate loturile s-a înregistrat o scădere
pronunţată a suprafeţei
de puiet căpăcit faţă de prima măsurătoare, ca
urmare a influenţei condiţiilor de mediu. Lotul martor hrănit numai cu sirop a avut cea mai mică
suprafaţă cu puiet, urmat de lotul E1 hrănit cu sirop
+ APIPROT 10 % şi lotul E2 hrănit cu sirop + APIPROT 5 % +
polen 5 %. Suprafaţa cea mai mare cu puiet, de 5,463 dm2/familie
s-a înregistrat la lotul E3, la care s-a administrat sirop + APIPROT
10 % + polen 10 %, pe locul doi fiind lotul E4 (sirop + polen 20 %)
cu 5,438 dm2/familie. Numărul de celule căpăcite cu puiet a fost
de 2680/familie la lotul martor, mult mai mic decât la lotul E3 cu
4370/familie şi lotul E4 cu 4350/familie. Intre numărul mediu de celule
căpăcite/familie a lotului martor şi loturile experimentale care
au primit hrană proteică s-au înregistrat diferenţe foarte
semnificative (tabelul 52). Tabelul
52
Semnificaţia
diferenţelor între numărul mediu de celule căpăcite ale
loturilor de albine în perioada de toamnă (24 septembrie)
NS diferenţe nesemnificative (P > 0,05) *diferenţe
semnificative (P < 0,05) *** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001 %) De asemenea între lotul E1 care a consumat sirop
+ APIPROT şi loturile E2 – E4 s-au înregistrat
diferenţe foarte semnificative ceea ce arată o atractivitate şi
o ingestă mai mică a substituenţilor de polen la familiile
lotului E1.
Intre loturile E2 şi E3 care
au primit în hrană proporţii diferite de APIPROT + polen,
diferenţele au fost semnificative, iar între lotul E3 şi
lotul E4 (sirop + polen 20 %) diferenţele au fost
semnificative. La a treia determinare efectuată la data de 10
octombrie suprafaţa de puiet şi numărul de celule a scăzut
şi mai mult crescând diferenţele în funcţie de tipul hranei
proteice administrate (tabelul 53). Tabelul 53 Suprafaţa
de puiet şi numărul de celule căpăcite la 8 octombrie
Intre lotul martor hrănit numai cu sirop şi loturile
experimentale s-au înregistrat diferenţe
foarte semnificative, ceea ce arată importanţa administrării în
sirop şi a substituenţilor sau a polenului pentru prelungirea
activităţii de depunere a pontei de către matcă. Diferenţe foarte semnificative au fost obţinute
între loturile E1 şi E3 –E4 precum
şi între E2 şi E3 – E4, în timp ce
între cele mai bune rezultate înregistrate la loturile E4 şi E3
diferenţele au fost semnificative (tabelul 54). Tabelul
54
Semnificaţia
diferenţelor între numărul mediu de celule căpăcite ale
loturilor de albine în perioada de toamnă (8 octombrie)
NS diferenţe nesemnificative (P > 0,05) ** diferenţe distinct semnificative (P <
0,01) *** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001 %)
Din
grafic se observă scăderea rapidă a numărului de celule
căpăcite cu puiet a familiilor lotului martor ca urmare a
diminuării activităţii mătcii, în timp ce la loturile
experimentale (în special la lotul E4 hrănit cu sirop + polen
20 % şi lotul E3 hrănit cu sirop + APIPROT 10 % + polen 10
%) scăderea numărului de celule este mult mai lentă.
La cele 3 determinări efectuate în perioada
septembrie – octombrie, la lotul martor au fost înregistrate 9182 celule cu
puiet/familie urmat de lotul E1 cu 10852 celule/familie şi
lotul E2 cu 11010 celule/familie (tabelul 55).
Tabelul 55 Numărul
total de celule căpăcite în perioada de toamnă
Cel mai mare număr de celule căpăcite cu puiet s-au
obţinut la lotul E4, pe locul doi situându-se lotul E3. Prin administrarea hranei proteice de stimulare
numărul de celule cu puiet a fost mai mare la loturile experimentale cu
18,2 – 38,5 % faţă de martor (figura 17). Diferenţele faţă de martor au fost mai
mici la loturile care au primit în raţie APIPROT 10 % şi APIPROT 5 %
+ polen 5 % în comparaţie cu loturile E3 (APIPROT 10 % + polen
10 %) şi E4 (polen 20 %) la care difeenţele au fost de
35,8 %, respectiv 38,5 %.
Din analiza datelor înregistrate rezultă
influenţa pozitivă a administrării hranei proteice stimulative
în perioada de toamnă asupra continuării activităţii
mătcii, ceea ce determină o micşorare mai lentă a
suprafeţei de puiet şi de celule cu puiet/familie în comparaţie
cu utilizarea numai a suplimentării glucidice prin siropul de zahăr
şi miere. Numărul de celule căpăcite cu puiet a fost
mai mare ca urmare a hrănirilor proteice stimulative, administrate în
perioada 1 - 14 septembrie, cu 18,2 – 38,5 % faţă de lotul martor. Cel mai bun rezultat a fost obţinut la lotul E4
prin utilizarea amestecului de sirop + polen 20 %, datorită
atractivităţii specifice pe care o manifestă albinele pentru
polen, ceea ce determină o bună consumabilitate a acestuia şi un
efect pozitiv asupra activităţii mătcii. In comparaţie cu hrănirea stimulativă cu
polen, rezultate apropiate au fost obţinute prin introducerea în sirop a
amestecului de substituenţi APIPROT în proporţie de 10 % şi a
polenului 10 %, diferenţele între cele două tratamente fiind
nesemnificative din punct de vedere statistic. Acest rezultat arată că atunci când apicultorul
nu dispune de suficiente cantităţi de polen conservat se poate
înlocui polenul în proporţie de 50 % cu amestecul de substituenţi
APIPROT pentru hrănirile proteice
stimulative de toamnă. 1.1.2.2. Evoluţia numărului de albine în
perioada de toamnă O dată cu apropierea perioadei de iernare
populaţia de albine dintr-o familie urmează o curbă
descendentă. Acest proces fiziologic normal al familiei de albine se
datorează pe de o parte scăderii suprafeţei de puiet ca urmare a
micşorării numărului de ouă depuse zilnic de matcă
şi pe de altă parte albinelor din generaţiile de vară care
mor în această perioadă. Mărimea populaţiei familiei de albine a fost
exprimată prin numărul de indivizi pe colonie şi a fost
stabilită cu ajutorul ramei Netz prin 4 determinări, la interval de
două săptămâni, în perioada 10 septembrie – 22 octombrie. Numărul mediu de albine pe fiecare familie şi
lot în funcţie de hrănirea proteică stimulentă a fost
stabilit în urma determinărilor efectuate la 10 septembrie şi
prezentat în tabelul 56. Tabelul
56
Numărul
de albine în funcţie de hrănirea proteică stimulentă
în perioada de toamnă (10 octombrie)
Toate loturile de albine au avut un număr mediu de indivizi pe familie
de cca 22000, cu variaţii de la 21640 albine în cazul lotului martor, la
22100 albine în cazul lotului E2. Analiza statistică a diferenţelor între loturi
arată că nu s-au înregistrat diferenţe semnificative la
această determinare între lotul martor şi loturile experimentale
(tabelul 57). Tabelul 57 Semnificaţia diferenţelor între numărul mediu
de albine a loturilor
în perioada de toamnă (10 octombrie)
NS diferenţă nesemnificativă (P
> 0,05) De asemenea, între loturile care au primit diferite
tipuri de hrană proteică diferenţele nu sunt asigurate statistic
la 10 zile de la începutul administrării hranei de stimulare. După două săptămâni, la
măsurătorile efectuate la 24 septembrie, s-a constatat o
diferenţiere a numărului mediu de albine/familie în funcţie de
tratamentul utilizat (tabelul 58). Tabelul 58
Numărul de albine în funcţie de hrănirea
proteică stimulentă
în perioada de
toamnă (24 octombrie)
Cel mai mic număr de albine s-a înregistrat la
familiile lotului martor hrănit numai cu sirop de 17800 indivizi, urmat de
lotul E1 (sirop + APIPROT 10 %) de 18200 indivizi şi lotul E2
(sirop + APIPROT 5 % + polen 5 %) de 19100 indivizi. Cel mai mare număr de albine pe familie s-a
înregistrat la lotul E4 hrănit cu sirop şi polen 20 % cu
22400 albine urmat de lotul E3 (sirop + APIPROT 10 % + polen 10 %)
cu 21600 albine. Intre lotul martor şi lotul E1
diferenţa a fost nesemnificativă, faţă de E2
diferenţa a fost semnificativă, iar faţă de lotul E3
şi E4 diferenţele au fost foarte semnificative (tabelul
59). Tabelul
59
Semnificaţia
diferenţelor între numărul mediu de albine a loturilor de albine în
perioada de toamnă (24 septembrie)
NS diferenţe nesemnificative (P > 0,05) * diferenţe semnificative (P < 0,05) ** diferenţe distinct semnificative (P < 0,01) *** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001 %) Între loturile experimentale diferenţele au fost de
la nesemnificative până la foarte semnificative. Astfel, între lotul
hrănit cu APIPROT 10 % şi lotul E2 (APIPROT 5 % + polen 5
%) diferenţa a fost nesemnificativă, dar faţă de loturile E3
şi E4 diferenţele au fost foarte semnificative. Între cele două loturi (E3 şi E4)
care au primit hrană proteică reprezentată de APIPROT + polen în
concentraţii diferite, rezultate mai bune s-au obţinut prin
utilizarea a 10 % APIPROT + 10 % polen, diferenţa fiind distinct
semnificativă faţă de lotul E2. Nu s-au înregistrat
diferenţe semnificative prin aplicarea tratamentelor la loturile E3
şi E4. La măsurătorile din 8 octombrie s-a constatat o
diminuare a numărului mediu de albine la toate loturile, diferenţele
mărindu-se în funcţie de tratamentul aplicat (tabelul 60). Tabelul
60
Numărul de albine în funcţie de hrănirea
proteică stimulentă
în perioada de
toamnă (8 octombrie)
Lotul martor a avut un număr mediu de 13700 albine/familie în timp ce
loturile experimentale au avut între 15900 albine la lotul E1
şi 19300 albine la lotul E4. Între lotul martor şi loturile E1 – E4,
precum şi între lotul E1 şi loturile E2 – E4
s-au înregistrat diferenţe foarte semnificative (tabelul 61). Tabelul
61
Semnificaţia
diferenţelor între numărul mediu de albine a loturilor de albine în
perioada de toamnă (8 octombrie)
NS diferenţe nesemnificative (P > 0,05) **diferenţe
distinct semnificative (P < 0,01) *** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001 %) Între lotul hrănit cu APIPROT 5 % + polen 5 %
şi loturile E3 – E4 diferenţele au fost
distinct semnificative, iar între lotul E3 şi E4 nu
au fost diferenţe semnificative. Tendinţa de micşorare a numărului de albine
pe familie la toate loturile s-a menţinut şi în perioada 8 – 22
octombrie. Lotul martor a avut cel mai mic număr mediu de albine pe
familie, respectiv 12000, iar loturile experimentale între 13800 (lotul E1)
şi 16100 la lotul E4 (tabelul 62). Tabelul
62
Numărul de albine în funcţie de hrănirea
proteică stimulentă
în perioada de
toamnă (22 octombrie)
La fel ca la măsurătorile din 14 septembrie
şi 8 octombrie, cel mai mare număr de albine/familie s-a înregistrat
în urma utilizării siropului + polen 20 % la lotul E4 şi a
siropului + APIPROT 10 % + polen 10 % la lotul E3. Faţă de loturile E3 şi E4,
la lotul martor s-au înregistrat diferenţe distinct semnificative (tabelul
16).Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între lotul E1
şi E2, ceea ce arată că prin utilizarea numai a
APIPROT-ului 10 % pentru hrănirea proteică stimulentă se
obţin rezultate asemănătoare ca în cazul asocierii APIPROT 5 %
cu polen 5 %. Acelaşi aspect rezultă prin compararea
diferenţei între lotul E3 (APIPROT 10 % + polen 10 %) şi
lotul E4 (polen 20 %) care este nesemnificativă din punct de
vedere statistic (tabelul 63). Tabelul
63
Semnificaţia
diferenţelor între numărul mediu de albine a loturilor de albine în
perioada de toamnă (22 octombrie)
NS diferenţe nesemnificative (P > 0,05) * diferenţe semnificative (P < 0,05) ** diferenţe distinct semnificative (P < 0,01) *** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001 %)
Faţă de populaţiile estimate la prima
determinare, din 10 septembrie, în perioada 10 septembrie – 22 octombrie la
lotul martor s-a înregistrat o scădere a numărului mediu de
albine/familie cu 44,5 % în timp ce la loturile care au primit hrană
proteică stimulentă scăderea a fost mai mică cuprinsă
între 26,9 şi 36,9 % (figura 19).
Faţă de familiile lotului martor la care
diminuarea numărului de albine a fost de 44,5 %, la familiile care au
primit sirop + hrană proteică, scăderea populaţiilor în
intervalul 10 septembrie – 22 octombrie a fost mai mică cuprinsă
între 26,5 şi 36,9 %. Rezultate mai bune s-au
obţinut la lotul E3 prin utilizarea amestecului de
substituenţi APIPROT 10 % + polen 10 %, asemănătoare din punct
de vedere statistic cu ale lotului E4 la care s-a administrat polen
20 % şi care a avut numărul cel mai mare de albine pe familie. Între loturile E1
şi E2 precum şi între loturile E3 şi E4
la sfârşitul perioadei experimentale nu s-au înregistrat diferenţe
semnificative, ceea ce demonstrează posibilitatea înlocuirii parţiale
a polenului conservat cu substituentul de polen APIPROT. În
urma acestui experiment se poate concluziona că hrănirea
proteică de stimulare efectuată în perioada de toamnă are un
efect pozitiv în menţinerea unui număr mai mare de albine care
iernează în colonia de albine, substituentul de polen APIPROT putând
înlocui cu bune rezultate 50 % din polenul conservat administrat albinelor
atunci când apicultorul nu dispune de suficiente cantităţi de polen
pentru hrănirea de stimulare a familiilor de albine. 1.1.3. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 1. Hrănirea
proteică de stimulare din perioada de toamnă a influenţat
pozitiv continuarea depunerii de ouă a mătcii şi menţinerea
unei suprafeţe mai mari de puiet, respectiv de celule căpăcite
în lunile septembrie – octombrie la familiile de albine întreţinute în
condiţii de stupină. 2. Lotul martor la care s-a administrat numai sirop din
zahăr şi miere a avut un număr total de celule
căpăcite cu puiet în perioada de 10 septembrie – 8 octombrie de 9182,
mai mic decât la loturile experimentale ce au fost hrănite cu sirop +
hrană proteică, la care numărul total de celule cu puiet a fost
cuprins între 10852 şi 12720, reprezentând o diferenţă de 18,2
până la 38,5 % faţă de familiile lotului martor. 3. Cel mai bun rezultat a fost obţinut la lotul E4
prin administrarea unui amestec de sirop + polen 20 %, urmat de lotul E3
la care s-a administrat sirop + APIPROT 10% + polen 10 %, diferenţa între
numărul mediu de celule căpăcite cu puiet a celor două
loturi la sfârşitul perioadei experimentale fiind nesemnificativă din
punct de vedere statistic. 4. În condiţiile unor cantităţi insuficiente
de polen conservat, hrănirea proteică de stimulare din perioada de
toamnă se poate face prin substituirea în hrană a 50 % din polen, cu
APIPROT, având un efect de creştere a numărului de celule cu puiet
căpăcit de peste 35 % faţă de familiile hrănite numai
cu sirop de zahăr şi miere. 5. Populaţia de albine din familiile lotului martor a
scăzut în perioada 10 septembrie - 22 octombrie de la 21640 albine la 12000 albine ceea ce reprezintă o
scădere de 44,5 % mai mare decât a familiilor loturilor experimentale, la
care scăderea a fost cuprinsă între 26,5 şi 36,9 %. 6. Rezultate mai bune în menţinerea mărimii
populaţiei de albine care intră în perioada de iernare au fost
obţinute prin utilizarea amestecului APIPROT + polen conservat
faţă de folosirea exclusivă a APIPROT-ului, dar mai scăzute
faţă de utilizarea unică a polenului. 7. La sfârşitul perioadei experimentale între lotul E4
care a fost hrănit cu sirop + polen 20 % şi lotul E3 la
care s-a administrat sirop + APIPROT 10 % + polen 10 % nu s-a înregistrat o
diferenţă semnificativă din punct de vedere statistic a
numărului mediu de albine pe familie, ceea ce demonstrează
posibilitatea înlocuirii parţiale cu bune rezultate a polenului conservat
cu substituentul de polen APIPROT. 8. Prin hrănirea proteică de stimulare din
perioada de toamnă cu APIPROT 10 % + polen 10 % sau polen 20 % în siropul
din zahăr şi miere populaţia de albine/familie care intră
în perioada de iernat este mai mare cu 27,5 – 34,2 % decât familiile care sunt
hrănite numai cu sirop, ceea ce crează o premiză importantă
pentru ca în primăvara următoare să se dezvolte familii
puternice capabile să producă o cantitate mare de miere marfă la
primele culesuri. Dr. Ing. Moraru Petru Sef Statie Zonala Apicola Maldaresti |
Hrană proteinică de nouă generație pentru albine. Fără organisme modificate genetic!
Pentru invertirea siropului de zahăr Tratament antivarroa eligibil prin programul PNA 2024 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
