 |
 |
Eurohonig
utilaje apicole, materiale si consumabile pentru apicultura relatii despre comenzi la tel/fax 0244337133, 0726302860 sau 0745084486 Bucuresti Ne puteti contacta si pe email la: eurohonig.dep@gmail.com |  |
|
English  Français 
Motor de cautare in pagina eurohonig.com:
|
Oferta de produse MAGAZIN ONLINE Cumpără cărţi Mybee Feed InvertoFix Dany's BienenWohl Slideshows Diverse Lumea Apicolă Concurs foto    Politică confidențialitate Politică cookie-uri  |
INSTITUTUL DE CERCETARE
DEZVOLTARE PENTRU APICULTURA BUCURESTI STATIA ZONALA APICOLA MALDARESTI
VALCEA 1.2. EFECTUL HRĂNIRII
PROTEICE DE STIMULARE ÎN PERIOADA DE PRIMĂVARĂ A FAMILIILOR DE ALBINE
ÎN CONDIŢII DE
STUPINĂ 1.2.1. Scopul cercetării,
materialul biologic şi metoda de lucru Familiile de albine care
ies din iarnă trebuie să înlocuiască populaţia pierdută
în perioada rece a anului printr-o intensă activitate de creştere a
puietului. Populaţia familiilor de albine din primăvară este
direct proporţională cu populaţia din toamnă. Conţinutul proteic
din corpul albinei scade în timpul iernii, această scădere fiind
proporţională cu rezervele acumulate în timpul hrănirilor din
toamnă (Williams, 1980). Rata creşterii
puietului din perioada de primăvară afectează dimensiunea
familiei de albine şi producţia de miere din anul respectiv.
Cantitatea de păstură prezentă în stup este importantă mai ales în cazul iernilor lungi şi a
primăverilor timpurii. Hrănirea cu polen
stimulează depunerea pontei de către mătci şi dezvoltarea
familiei de albine în perioada de primăvară (Beleaschi, 1980). Având în vedere importanţa
alimentaţiei proteice asupra dezvoltării şi productivităţii
familiei de albine în această experienţă a fost studiat efectul
hrănirii proteice stimulative în perioada de primăvară a
coloniilor de albine utilizându-se o schemă experimentală asemănătoare
celei din perioada de toamnă (tabelul 64). Tabelul 64
Schema experimentală
Materialul biologic a fost reprezentat de
familiile de albine la care s-a realizat hrănirea proteică stimulativă
de toamnă, urmărindu-se efectul cumulativ al hrănirilor proteice
din toamnă şi primăvară. Lotul martor şi
cele 4 loturi experimentale au fost alcătuite din câte 5 familii de albine
întreţinute în condiţii de stupină. Tratamentele de primăvară
au fost efectuate la sfârşitul iernii calendaristice, respectiv ultima
decadă a lunii februarie şi toată luna martie. Fiecare familie de
albine a primit hrana preparată sub formă de turte cu greutatea de
900 g plasate deasupra ghemului de
iernare. Lotul martor a fost hrănit cu turtă de zahăr şi
miere 2:1. La loturile
experimentale în turtă a fost introdusă şi hrana proteică:
la lotul E1 turtă + APIPROT 10 %, la lotul E2 turtă
+ APIPROT 5 % + polen 5 %, la lotul E3 turtă + APIPROT 10 % +
polen 10 %, iar la lotul E4 turtă + polen 20 %. Au fost urmărite
evoluţia suprafeţei cu puiet, numărul de albine, cantitatea de
miere extrasă şi starea de sănătate a familiei de albine. Estimarea suprafeţei
şi a celulelor cu puiet căpăcit s-a realizat cu ajutorul ramei
Netz prin 3 determinări efectuate la interval de câte două săptămâni,
în perioada 3 aprilie – 2 mai. Determinarea populaţiei
de albine din fiecare familie s-a realizat de asemenea cu ajutorul ramei Netz
după metodologia prezentată la experienţa 7.1. Au fost efectuate
4 măsurători la interval de câte două săptămâni în
perioada 4 aprilie – 16 mai. Stabilirea cantităţii
de miere marfă extrasă de la fiecare familie s-a făcut prin
scoaterea ramelor din fiecare stup, cântărirea acestora, extracţia
mierii din faguri prin centrifugare şi cântărirea ramelor goale. Făcându-se
diferenţa între greutatea ramelor pline şi după extracţie
s-a putut calcula cantitatea de miere extrasă de pe fiecare ramă, pe
familie şi lot la toate culesurile din anul respectiv. Starea de sănătate
a albinelor din fiecare familie a fost determinată prin numărarea
larvelor de albine moarte găsite pe fundul stupului şi cutia
colectoare pusă la urdinişul fiecărei familii în perioadele de
tratament. Calcularea numărului de păduchi Waroa Yacobsoni s-a
realizat prin numărarea indivizilor căzuţi pe hârtia de control
aşezată pe fundul fiecărui stup în perioada efectuării
tratamentului. Toate determinările
au fost efectuate în stupina proprie din localitatea Măldărăşti,
judeţul Vâlcea. Cantităţile de miere extrase au fost stabilite
în zona în care s-a efectuat stupăritul pastoral. Datele obţinute au
fost prelucrate statistic şi au fost formulate o serie de concluzii şi
recomandări privind influenţa hrănirii proteice de stimulare pentru dezvoltarea şi
productivitatea familiilor de albine. 1.2.2. Rezultatele cercetării
şi discuţii 1.2.2.1. Suprafaţa de puiet şi numărul de celule căpăcite în perioada de primăvară Pentru a stabili efectul
diferitelor tratamente cu hrană proteică stimulativă au fost
efectuate 3 măsurători în perioada 3 aprilie – 2 mai. Rezultatele măsurătorilor
din 3 aprilie sunt prezentate în tabelul 65. Tabelul 65 Suprafaţa de puiet şi numărul de celule căpăcite
în perioada de primăvară (3 aprilie)
Familiile lotului martor
hrănit cu turtă au avut o suprafaţă medie de puiet de 9,125
dm2. Loturile experimentale la care s-a administrat turtă cu
APIPROT, APIPROT + polen sau numai polen au avut o suprafaţă mai mare
de puiet căpăcit, valorile fiind cuprinse între 9,576 dm2
la lotul E1 şi 11,888 dm2 la lotul E4. Exprimate în celule căpăcite
cu puiet, rezultatele din data de 3 aprilie situează pe ultimul loc
familiile lotului martor cu 7300 celule, urmat de lotul E2 hrănit
cu turtă + APIPROT 10 %, cu 7660 celule şi lotul E3 la
care s-a administrat turtă + APIPROT 5 % + polen 5 % cu 8620 celule.
Suprafaţa cea mai mare de puiet şi numărul cel mai mare de
celule (9500 celule/familie) s-a înregistrat la lotul E3 care a
primit o hrană formată din turtă + APIPROT 10 % + polen 10 %.
Valoarea înregistrată a fost mai mare cu 550 celule faţă de
lotul E4 care a primit o hrană cu 20 % polen. Prelucrarea statistică
a datelor şi stabilirea semnificaţiei diferenţelor între numărul
mediu de celule căpăcite cu puiet a arătat că între lotul
martor şi loturile E1 – E4 s-au înregistrat încă
de la prima măsurătoare diferenţe foarte semnificative ca urmare
a acumulării efectelor hrănirii stimulative din perioada de toamnă
şi primăvară. Diferenţe foarte semnificative s-au
înregistrat şi între cele 4 loturi experimentale (tabelul 66). Tabelul 66 Semnificaţia
diferenţelor între numărul mediu de celule căpăcite cu
puiet la loturile de albine (3 aprilie)
*** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001) Rezultatele foarte bune obţinute de
lotul E3 şi diferenţele foarte semnificative faţă
de lotul E4, hrănit cu polen, arată că amestecul de
APIPROT 10 % + polen 10 % are o influenţă foarte favorabilă în
stimularea mărimii pontei mătcii în prima parte a primăverii. Determinările
efectuate la 18 aprilie au arătat o creştere a suprafeţelor de puiet căpăcit la toate familiile
de albine, clasamentul celor 5 loturi menţinându-se aproximativ asemănător
celui cel din 3 aprilie. O creştere mai mare s-a înregistrat la lotul hrănit
cu APIPROT 10 % care a întrecut ca suprafaţă cu puiet lotul E2
şi la lotul E4 hrănit cu polen 20 % care a depăşit
lotul E3 (tabelul 67). Tabelul 67 Suprafaţa de puiet şi numărul de celule căpăcite
în perioada de primăvară (18 aprilie)
Cele mai multe celule căpăcite
cu puiet s-au înregistrat la lotul E4 cu 10980 celule şi lotul
E3 cu 10600 celule/familie. Semnificaţia
statistică a diferenţelor între numărul mediu de celule cu puiet
a fost între toate loturile foarte semnificativă sau distinct semnificativă
(tabelul 68). Tabelul 68 Semnificaţia
diferenţelor între numărul mediu de celule căpăcite cu
puiet la loturile de albine (18 aprilie)
** diferenţe distinct semnificative (P<
0,01) *** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001) Măsurătorile
efectuate la data de 2 mai au arătat o creştere foarte mică a
suprafeţei de puiet la familiile lotului martor şi o creştere de
1,5 dm2 la lotul E1 faţă de măsurătorile
din 18 aprilie. Suprafaţa cu puiet
căpăcit a crescut foarte mult la loturile E2, E3
şi E4 diferenţa faţă de 18 aprilie fiind de 4,1
– 5,8 dm2. Cea mai mare suprafaţă cu puiet a fost
înregistrată la lotul E4 hrănit cu turtă şi
polen 20 % de 19,513 dm2, urmat de lotul E3 (APIPROT 10 %
+ polen 10 %) cu 18,575 dm2 (tabelul 69). Tabelul 69 Suprafaţa de puiet şi numărul de celule căpăcite
în perioada de
primăvară (2 mai)
Exprimat în celule cu puiet,
lotul E4 a avut un număr mediu de 15610 celule/familie, urmat
de lotul E3 cu 14860 celule/familie. Diferenţele mari
între numărul mediu de celule cu puiet pe familie a determinat din punct
de vedere statistic diferenţe foarte semnificative între lotul martor şi
loturile E1 – E4, cât şi între loturile
experimentale (tabelul 70). Tabelul 70 Semnificaţia
diferenţelor între numărul mediu de celule căpăcite cu
puiet la loturile de albine (2 mai)
*** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001)
Cea mai importantă
creştere s-a înregistrat la lotul E4 de la 8960 la 15610 celule
şi la lotul E3 de la 9510 la 14860 celule. Însumând celulele cu
puiet înregistrate la cele 3 determinări a rezultat la lotul martor o
valoare de 24780 celule, urmat de lotul hrănit cu APIPROT cu 28240 celule şi
lotul E2 hrănit cu APIPROT 5 % + polen 5 % de 30180 celule
(tabelul 71). Cele mai multe celule cu
puiet au fost realizate la lotul E4 cu 35550 celule/familie, urmat
la diferenţă de 580 celule de lotul E3 cu 34970
celule/familie. Faţă de lotul
martor, în perioada 3 aprilie – 2 mai s-au înregistrat la lotul E1 cu
14 % mai multe celule cu puiet, iar la lotul E2 cu 21,8 % (figura
21). Tabelul 71
Numărul total de celule căpăcite cu puiet
în perioada de primăvară
Cele
mai mari diferenţe faţă de martor au fost înregistrate la
loturile E3 cu 41,1 % şi E4 cu 43,5 %. Din analiza datelor
înregistrate se poate concluziona că rezultatele cele mai bune în privinţa
mărimii suprafeţei cu puiet căpăcit şi a numărului
de celule cu puiet s-au obţinut prin utilizarea amestecului din turtă
+ polen 20 %, urmat de amestecul din turtă + APIPROT 10% + polen 10 %. Faţă de lotul martor,
loturile experimentale la care s-a aplicat hrănirea proteică
stimulentă de primăvară au avut un număr mult mai mare de
celule cu puiet, în funcţie de tratamentul proteic aplicat diferenţele
fiind cuprinse între 14,0 şi 43,6 %.
1.2.2.2. Evoluţia numărului
de albine pe familie în perioada de primăvară Populaţia de albine
din stupi înregistrează în perioada de primăvară o creştere
permanentă, dinamica acestei creşteri fiind influenţată de
cantitatea de polen şi păstură, respectiv de disponibilul de
proteină a coloniei. Evoluţia populaţiei
de albine în funcţie de tipul hrănirii proteice stimulative din
perioada de primăvară a fost exprimată prin numărul mediu
de albine pe familie stabilit prin 4 determinări, la interval de 2 săptămâni
în perioada 4 aprilie – 16 mai. La prima determinare, din
data de 4 aprilie, lotul martor a avut 8500 albine/familie, lotul E1
un număr de 9700 albine, iar lotul E2 de 11000 albine. Cel mai
mare număr de albine l-a avut lotul E4 cu 12500 albine/familie,
urmat de lotul E3 cu 12000 albine/familie (tabelul 72). Tabelul 72 Numărul de albine în funcţie de hrănirea
proteică stimulentă în perioada de primăvară (4 aprilie)
Între lotul martor şi loturile
experimentale s-au înregistrat încă de la prima determinare diferenţe
foarte semnificative, cu excepţia lotului E1 hrănit cu
APIPROT 10 % faţă de care diferenţele au fost distinct
semnificative (tabelul 73). Tabelul
73 Semnificaţia diferenţelor
între numărul mediu de albine a loturilor în perioada de primăvară
(04 aprilie)
NS diferenţe nesemnificative(P > 0,05) ** diferenţe distinct semnificative (P < 0,01) *** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001) Între lotul E3
şi lotul E4 diferenţa de 500 albine pe familie nu a fost
semnificativă din punct de vedere statistic. În perioada 4 – 19
aprilie populaţia medie a familiilor lotului martor a crescut de la 8500
la 12200 albine. La aceeaşi dată lotul E1 a avut în medie
13500 albine, iar lotul E2 un număr de 15500 albine (tabelul
74). Tabelul 74 Numărul de albine în funcţie de hrănirea
proteică stimulentă în perioada de primăvară (19 aprilie)
Populaţia cea mai numeroasă
s-a înregistrat la lotul E3 hrănit cu turtă + APIPROT 10 %
+ polen 10 %, de 18000 albine/familie. Între lotul martor şi lotul
E1 la care s-a administrat turtă + APIPROT 10 % nu s-au
înregistrat diferenţe semnificative, însă faţă de loturile
E2 – E4 diferenţele au fost distinct semnificative
(tabelul 75). Tabelul 75 Semnificaţia
diferenţelor între numărul mediu de albine a loturilor în perioada de
primăvară (19 aprilie)
NS diferenţe nesemnificative (P > 0,05) * diferenţe semnificative(P < 0,05) ** diferenţe distinct semnificative (P
< 0,01) *** diferenţe foarte
semnificative (P < 0,001) Nu s-au înregistrat diferenţe semnificative între loturile E3
şi E4, cele două tratamente determinând obţinerea
unor rezultate apropiate în privinţa numărului de albine/familie. La măsurătorile din 2
mai, clasamentul celor 5 loturi a fost asemănător. Cel mai mic număr
de albine l-a avut lotul martor, urmat de lotul E1 şi lotul E2
(tabelul 76). O creştere mai mare s-a
înregistrat la lotul E4 la care s-a utilizat turtă + polen 20
%, depăşind lotul E3 cu 1500 albine pe familie. Între
lotul martor şi loturile E3 – E4 diferenţele au
fost foarte semnificative, faţă de E2 distinct
semnificative, iar faţă de lotul E1 nu s-au înregistrat
diferenţe semnificative (tabelul 77). Tabelul 76 Numărul de albine în funcţie de hrănirea
proteică stimulentă în perioada de primăvară (2 mai)
Tabelul 77 Semnificaţia diferenţelor
între numărul mediu de albine a loturilor în perioada de primăvară
(2 mai)
NS diferenţe nesemnificative (P > 0,05) * diferenţe semnificative (P < 0,05) ** diferenţe distinct semnificative (P < 0,01) *** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001) Între loturile E3
şi E4 diferenţele au fost semnificative, iar între cele
două loturi la care s-a administrat proporţii diferite de APIPROT +
polen diferenţele au fost distinct semnificative în favoarea lotului E3. La ultima determinare
din data de 16 mai, diferenţele între populaţiile de albine ale celor
5 loturi s-au mărit cu excepţia loturilor E3 şi E4
(tabelul 78). Tabelul
78 Numărul de albine în funcţie de hrănirea
proteică stimulentă în perioada de primăvară (16 mai)
Cel mai mare număr de
albine a fost înregistrat la lotul E4 cu o medie de 32800
albine/familie, urmat de lotul E3 cu 31300 albine/familie şi
lotul E2 cu 26600 albine/familie. Tratamentele aplicate în perioada de toamnă şi
primăvară au determinat înregistrarea unor diferenţe distinct
semnificative şi foarte semnificative atât între lotul martor şi
loturile experimentale cât şi între loturile E1 – E3
(tabelul 79). Tabelul 79 Semnificaţia diferenţelor
între numărul mediu de albine a loturilor în perioada de
primăvară (16 mai)
NS diferenţe nesemnificative (P > 0,05) ** diferenţe distinct semnificative (P < 0,01) *** diferenţe foarte semnificative (P < 0,001) Între lotul E4, la care s-a administrat
turtă + polen 20 % şi lotul E3 la care s-a administrat turtă +
APIPROT 10% + polen 10 %, diferenţa de 1500 albine pe familie nu este
semnificativă din punct de vedere statistic, ceea ce înseamnă că
cele două tipuri de hrană proteică au avut efecte asemănătoare
asupra dezvoltării familiilor de albine în urma hrănirilor de
stimulare din perioada de toamnă şi primăvară.
Ca urmare a hrănirilor proteice stimulative loturile experimentale au avut o
creştere a numărului mediu de albine/familie cuprinsă între
14600 şi 20300 albine, în timp ce la lotul martor hrănit numai cu
turtă creşterea numărului de albine a fost doar de 13000 albine
(tabelul 80). Tabelul
80 Creşterea
numărului de albine pe familie în perioada 04.04 – 16.05 ca
urmare a hrănirilor proteice de stimulare din primăvară
Faţă
de numărul de albine înregistrate la prima determinare, din 4 aprilie, creşterea
procentuală cea mai mare la data de 16 mai s-a înregistrat tot la loturile
E4 şi E3 cu 162,4% şi respectiv 160,8 %. În comparaţie cu creşterea
numărului de albine înregistrată la lotul martor, loturile cu hrănire proteică
stimulentă au avut o diferenţă de 13 % în cazul lotului E1,
de 23,7% la E2, 45,6 % la E3 şi 52,5 % la lotul E4.
Din analiza datelor obţinute rezultă că hrănirea
proteică stimulentă din perioada de primăvară are o influenţă
majoră asupra activităţii de creştere a puietului şi a
dezvoltării populaţiei de albine. Faţă de lotul martor care a fost hrănit cu turtă,
la loturile experimentale creşterea numerică a populaţiei de
albine a fost mai mare cu 13 până la 52,5%. Dintre tratamentele utilizate în experienţă
cele mai bune rezultate au fost obţinute prin folosirea amestecului de
turtă şi polen 20% şi a amestecului de turtă + APIPROT 10 %
+ polen 10 %, diferenţele între numărul mediu de albine a familiilor
loturilor E4 şi E3 fiind nesemnificative din punct
de vedere statistic. Amestecul de substituenţi
APIPROT permite obţinerea unor rezultate foarte bune când este asociat cu
polenul în proporţii egale şi poate înlocui 50 % din cantitatea de
polen folosită pentru hrănirea proteică de stimulare a
familiilor de albine. 1.2.2.3. Producţia
de miere marfă a familiilor cu hrănire proteică de
stimulare Obţinerea unor
familii puternice, cu un număr mare de albine culegătoare se corelează
cu o productivitate mare şi producerea unei cantităţi mari de
miere marfă. Datele privind mierea obţinută
pe parcursul anului la cele 5 extracţii,
efectuate în perioada 29 mai - 18 iulie sunt prezentate în tabelul 81. Tabelul 81 Producţia de miere marfă obţinută pe
culesuri în funcţie de hrănirea proteică stimulativă din
perioada de toamnă şi primăvară
Încă de la prima
extracţie, producţia medie de miere a familiilor din loturile
experimentale a fost mai mare cu 2,7 până la 6 kg faţă de
familiile lotului martor s-au cu 38,6 – 85,6 %. Cantitatea cea mai mare
de miere a fost obţinută de la familiile cu mai multe albine din
loturile E4 şi E3. Aceeaşi situaţie s-a înregistrat şi la celelalte
culesuri, lotul martor obţinând în mod constant producţii mai scăzute
faţă de loturile care au beneficiat de hrănire proteică de
stimulare. Producţia medie
anuală de miere a familiilor de albine din lotul martor a fost de 47 kg,
la lotul E1 de 61,7 kg, la lotul E2 de 81,7 kg, la lotul
E3 de 90,8 kg, iar la lotul E4 de 96,2 kg (tabelul 82). Tabelul 82 Producţia
anuală de miere marfă a familiilor şi loturilor de albine
Diferenţele între producţia medie
de miere a familiilor lotului martor şi a loturilor experimentale precum şi
între loturile E1 - E4 au fost foarte semnificative din
punct de vedere statistic (tabelul 83). Tabelul 83 Semnificaţia diferenţelor între producţiile
medii de miere marfă a
familiilor de albine
***
diferenţe foarte semnificative (P < 0,001) De asemenea tratamentele aplicate prin
utilizarea unor tipuri şi concentraţii diferite de hrană proteică
a determinat obţinerea unor producţii de miere diferite între
loturile experimentale. Faţă de producţia
anuală de miere a familiilor lotului martor, familiile lotului E1
au avut o cantitate mai mare cu 29,8%, E2 cu 73,8%, E3 cu
93,2%, iar E4 cu 104,7% (figura 23). Hrănirea proteică
stimulativă a familiilor de albine în perioada de toamnă şi primăvară
a determinat obţinerea unor familii cu un număr mai mare de albine
culegătoare, care la cele 5 culesuri au realizat producţii de miere
marfă superioare familiilor lotului martor.
Folosirea amestecului de
substituenţi APIPROT şi a polenului conservat în turtele de zahăr
şi miere reprezintă un mijloc important de creştere a producţiei
de miere şi a eficienţei economice a apiculturii. 1.2.2.4. Starea de sănătate
a familiilor de albine Starea de sănătate
a familiilor de albine are o importanţă deosebită pentru
dezvoltarea numerică şi productivitatea acestora. Pentru aceasta
albinele trebuie să aibă o bună stare de întreţinere şi
de îngrijire din partea apicultorului. Aprecierea stării de
sănătate a fost realizată prin determinarea numărul de
larve moarte şi de varooa distruşi în urma tratamentelor
medicamentoase şi a tratamentelor de stimulare din cursul anului la cele 5 loturi aflate în experienţă.
În perioada mai –
septembrie au fost efectuate în fiecare lună câte un tratament cu
Micocidin pentru puietul văros şi cu Mavrirol pentru păduchele
Warooa Yacobsoni. În perioadele de tratament au fost numărate larvele moarte găsite pe fundul stupului şi cutia colectoare pusă la urdinişul fiecărei familii, iar determinarea numărului de păduchi Warooa Yacobsoni a fost făcută prin numărarea indivizilor căzuţi pe hârtia de control, aşezată pe fundul stupilor. Datele
obţinute în urma determinărilor efectuate după fiecare tratament
sunt prezentate în tabelul 84. Dacă la primul tratament efectuat pe parcursul lunii mai s-a
constatat la lotul martor o uşoară micoză ce a dus la apariţia
de puiet văros, deci de larve moarte pe fundul stupului, la următoarele
tratamente acestea au dispărut în totalitate la loturile supuse
experimentului. Tabelul 84 Numărul de larve moarte şi de varoa distruşi
în urma efectuării tratamentelor medicamentoase*
* administrare de
MICOCIDIN şi MAVRIROL
Păduchele Warooa Yacobsoni, care produce viroze puternice ce poate duce distrugerea familiei de albine în cazul unor infestaţii mari, de peste 500 indivizi pe familie, a fost prezent la toate loturile. Analiza datelor obţinute în
urma tratamentului cu Mavrirol arată că fenomenul de infestare a fost
minim la toate loturile, fără pericol pentru familiile de albine. Numărul total de varooa/familie înregistrat în urma celor 5 tratamente şi diferenţele loturilor experimentale faţă de martor sunt prezentate în tabelul 85. Tabelul 85 Comparaţie privind numărul total de varoa distruşi la loturile E1-E4 faţă de martor
La familiile lotului martor s-a înregistrat un număr mai mare de varoa distruşi, însă toate loturile au avut o bună stare de sănătate, care a fost influenţată pozitiv prin hrănirile proteice de stimulare efectuate în perioada de toamnă şi primăvară.
1.2.2.5. Influenţa administrării în perioada de primăvară a substituentului APIPROT şi polenului asupra producţiei de miere în anii 1997- 2000
Condiţiile climatice au o influenţă majoră asupra dezvoltării şi productivităţii familiilor de albine, iar variabilitatea acestora determină obţinerea unor rezultate anuale diferite. Pentru a urmări repetabilitatea efectelor favorabile ale utilizării amestecului de APIPROT 10 % şi polen 10 % administrat în turtele de zahăr şi miere, a fost urmărită influenţa folosirii numai în perioada de primăvară a acestei hrăniri proteice de stimulare pe parcursul anilor 1997 – 2000, în condiţii climatice diferite. Studiul a fost organizat în condiţii de stupină, producţiile obţinute la fiecare cules şi pe an la familiile care au beneficiat de administrarea amestecului de APIPROT şi polen conservat fiind comparate cu rezultatele medii ale celorlalte familii de albine. În anul 1997, un an cu condiţii nefavorabile pentru apicultură, lotul experimental a avut o producţie medie de miere marfă/familie de 38 kg, cu 10,2 kg mai mare decât lotul martor, reprezentând o diferenţă de 36,7%. Pe parcursul anului 1998 de la familiile lotului experimental s-au extras în medie 53,12 kg de miere, faţă de 41,46 kg la lotul martor, diferenţa între loturi fiind de 11,66 kg (tabelul 86). Tabelul 86 Producţia medie de miere marfă în perioada 1997 – 2000
Anul 1999 a avut condiţii bune pentru albine, ambele loturi obţinând cele mai bune producţii din perioada analizată. Familiile lotului martor au avul o producţie medie de 66,4 kg/familie, în timp ce la lotul care a primit în primăvară turtă + APIPROT + polen cantitatea de miere extrasă a fost mai mare cu 18,4 kg, respectiv de 84,8 kg /familie. În anul 2000, care a fost foarte secetos şi a oferit condiţii extrem de nefavorabile pentru albine, producţia medie de miere a familiilor lotului experimental a fost de 38,3 kg, mai mare cu 9,5 kg faţă de martor. Diferenţele privind producţiile medii de miere extrase la familiile celor două loturi sunt prezentate în figura 24.
Diferenţele cele mai mari s-au înregistrat în anii cu condiţii climatice nefavorabile. Din analiza rezultatelor obţinute pe parcusul celor patru ani, în condiţii climatice diferite, se poate concluziona că utilizarea în hrana albinelor a amestecului de substituenţi APIPROT şi a polenului în turtele de zahăr şi miere, are efecte foarte favorabile asupra productivităţii şi eficienţei economice a familiilor de albine recomandându-se administrarea acestora sub forma hrănirilor proteice stimulative.
1.2.3. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI 1. Hrănirea proteică de stimulare din perioada de primăvară a determinat la loturile experimentale o creştere mai mare a numărului de celule cu puiet căpăcit/familie, diferenţele faţă de martor, cuprinse între 3460 – 10770 celule, fiind foarte semnificative. 2. Efectul cel mai mare asupra creşterii numărului de celule cu puiet căpăcit s-a obţinut prin administrarea de turtă + polen 20 % şi a amestecului de turtă + APIPROT 10 % + polen 10 %, diferenţa faţă de martor fiind de 43,5 % la lotul E4 şi de 41,1 la lotul E3. 3. Numărul de albine / familie a crescut în perioada 4 aprilie – 16 mai cu 13000 la lotul martor şi cu 14600 până la 20300 albine la loturile la care s-a administrat turtă + hrană proteică, diferenţele faţă de martor fiind cuprinse între 13 şi 52,5 %. 4. Ca urmare a hrănirilor proteice de stimulare din toamnă şi primăvară, loturile experimentale au avut între 24300 şi 32800 albine pe familie în timp ce lotul martor hrănit numai cu turtă a avut 21500 albine pe familie. 5. Cel mai mare număr de albine a fost înregistrat la lotul E4 cu o medie de 32800 albine/familie, urmat de lotul E3 cu 31300 albine/familie diferenţele între cele două fiind nesemnificative. 6. Familiile loturilor care au beneficiat de hrănire proteică stimulativă au avut la toate culesurile o producţie mai mare de miere marfă faţă de familiile lotului martor. Producţia medie anuală a famiilor loturilor E1 – E4 a fost cuprinsă între 62,1 şi 97,2 kg, iar a lotului martor de 47 kg. 7. Cele mai mari cantităţi de miere au fost extrase de la lotul E4 la care s-a administrat turtă + polen (97,2 kg / familie) şi de la lotul E3 la care s-a administrat turtă + APIPROT 10 %+ polen 10 % (90,8 kg / familie). 8. Numărul total de varoa distruşi în urma tratamentelor medicamentoase a fost mai mic la loturile E1 – E4 faţă de martor, starea de sănătate a familiilor din loturile experimentale fiind influenţată pozitiv prin hrănirile proteice stimulative. 9. Hrănirile stimulative de primăvară a familiilor de albine cu turtă + APIPROT 10 % + polen 10 % în perioada 1997 – 2000 a determinat o creştere a producţiei anuale de miere extrasă pe familie cu 9,5 – 18,4 kg, respectiv cu 27,7 – 36,7 % faţă de familiile lotului martor, diferenţele procentuale cele mai mari înregistrându-se în anii cu condiţii climaterice nefavorabile pentru albine. 10. Utilizarea pentru hrănirile stimulative de primăvară de turtă + polen 20% sau turtă + amestec de substituenţi APIPROT 10 % + polen 10 % determină o intensă activitate de creştere a puietului şi o bună dezvoltare a familiilor de albine, care produc o cantitate mult mai mare de miere marfă indiferent de condiţiile climatice din anul respectiv, fiind o modalitate importantă pentru creşterea productivităţii şi eficienţei economice a familiilor de albine. Dr. Ing. Moraru Petru Sef Statie Zonala Apicola Maldaresti |
Hrană proteinică de nouă generație pentru albine. Fără organisme modificate genetic!
Pentru invertirea siropului de zahăr Tratament antivarroa eligibil prin programul PNA 2024 |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
